Escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu și, în special, perturbarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, consolidează rolul energiei ca principal factor macroeconomic determinant pentru piețe. În timp ce traderii se grăbesc să-și asigure aprovizionarea fizică cu petrol pentru rafinării, împingând prețurile la noi maxime, investitorii așteaptă cu nerăbdare să vadă impactul întregii situații asupra profiturilor companiilor. Săptămâna aceasta, pe măsură ce marile corporații americane încep să își publice rapoartele financiare pentru primul trimestru al acestui an, vom avea o imagine a modului în care șocul de pe piața petrolului a afectat atât companiile, cât și consumatorii.
Situația volatilă din conflictul cu Iranul și promisiunea SUA de a bloca Strâmtoarea Ormuz au împins luni prețul petrolului brut fizic la un nivel record de aproape 150 de dolari pe baril pentru petrolul încărcat pe nave, cu livrare imediată către Europa, iar cel destinat Africii a atins, de asemenea, noi maxime, potrivit datelor LSEG și traderilor, citați de Reuters. Ultimele petroliere care au traversat Strâmtoarea Hormuz înainte de izbucnirea războiului cu Iranul sunt programate să ajungă la rafinării până pe 20 aprilie, un moment crucial despre care analiștii avertizează că ar putea declanșa penurii fizice în Europa și SUA în câteva săptămâni, a raportat luni Financial Times. Prețurile fizice ale petrolului cresc brusc din cauza penuriei reale de aprovizionare, nu a așteptărilor viitoare. Contractele futures pe țițeiul Brent cu livrare în iunie rămân cu mult sub prețurile încărcăturilor fizice, la aproximativ 95 de dolari pe baril, după ce au atins 100 de dolari pe baril la începutul săptămânii. Această divergență evidențiază cât de urgentă este cererea care depășește oferta disponibilă.
Piețele financiare se concentrează acum pe prețurile petrolului și implicațiile acestora pentru economia globală. Prețul unui baril de Brent a scăzut de la maximul de 115 dolari de la sfârșitul lunii martie, dar pe parcursul întregului prim trimestru al anului 2026, a crescut cu până la 56%. Acesta este contextul în care marile companii americane își încep sezonul de raportare a rezultatelor financiare pentru primul trimestru. În mod tradițional, acesta începe cu cele mai mari bănci americane, iar investitorii reacționează negativ la orice rezultate care nu sunt excepționale. Goldman Sachs a raportat rezultatele financiare și, deși a depășit previziunile, acțiunile sale au scăzut totuși cu peste 2% după anunț, dar și-au recuperat întreaga scădere a doua zi. Wells Fargo a avut un raport mixt, iar acțiunile sale au scăzut cu aproape 6%. Citi a depășit așteptările, iar prețul acțiunilor sale a crescut cu aproape 3%. JP Morgan a depășit așteptările analiștilor în ceea ce privește profitul și veniturile, dar acțiunile sale au pierdut aproape 1% după ce a redus previziunile privind veniturile nete din dobânzi la nivel de companie.
În această săptămână, sectorul tehnologic se va concentra pe cel mai mare producător mondial de cipuri de siliciu, TSMC, precum și pe ASML, compania olandeză care furnizează tehnologia indispensabilă pentru litografia cipurilor. ASML a raportat în această dimineață rezultate peste așteptări atât în ceea ce privește veniturile, cât și profitul. Compania consideră că perspectivele de creștere ale industriei continuă să se consolideze, impulsionate de investițiile continue în infrastructura legată de AI. Cererea de cipuri depășește oferta, iar clienții săi își accelerează planurile de extindere a capacității pentru 2026 și mai departe.
De asemenea, în următoarele zile, investitorii vor fi cu ochii pe companiile orientate către consumatori, așteptând rezultatele liderului de streaming Netflix, a 13-a cea mai deținută acțiune de către investitorii globali și a 16-a de către investitorii români pe platforma de tranzacționare și investiții eToro. PepsiCo, gigantul din industria alimentară și a băuturilor, ne va oferi o imagine asupra modului în care inflația alimentară afectează consumatorii. Investitorii vor dori să vadă dacă (și cum) companiile au reușit să transfere costurile mai mari către clienți. Acest lucru va determina, de asemenea, dacă presiunea inflaționistă va persista mai mult timp și ce direcție va lua politica monetară.
Într-un anumit sens, sezonul raportărilor financiare devine un sistem de avertizare timpurie pentru băncile centrale. Pe măsură ce conducerea companiilor își prezintă previziunile, investitorii vor putea avea o imagine a viitorului așa cum îl văd corporațiile. Problema cheie va fi dacă managerii acestora consideră efectele conflictului actual ca fiind temporare sau ca un element durabil al mediului economic. Tocmai acest lucru face ca acest sezon de raportări să fie atât de important pentru investitori.
În situația economică actuală, publicarea unui raport de rezultate doar „bun” ar putea fi primită prost de către investitori. Fiecare sector ar putea fi judecat de piață puțin diferit. În cazul băncilor, accentul va fi pus pe creditare, provizioane și marje. În cazul companiilor de tehnologie, domeniile cheie vor fi veniturile din AI, costurile și profitabilitatea. În industrie, logistică și comerțul cu amănuntul, piața se va uita în principal la energie, transport și cerere. Toată lumea va rămâne, de asemenea, cu ochii pe evoluția prețurilor petrolului, deoarece acestea continuă să modeleze în mare măsură mediul de piață. În timp ce Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă, prețurile ridicate ale petrolului readuc în prim-plan tema inflației. Un aspect de care se tem atât consumatorii, cât și companiile. Cu toate acestea, până în prezent, indicele S&P 500 și-a recuperat toate pierderile înregistrate de la începutul conflictului cu Iranul. „În cele din urmă, povestea rămâne aceeași, și anume un consumator rezilient care se descurcă bine în ciuda prețurilor mai mari la benzină”, s-a afirmat în cadrul conferinței de ieri a JP Morgan privind rezultatele financiare. Iar acest lucru rezumă foarte bine ceea ce se întâmplă în prezent pe piețe, deși povestea s-ar putea schimba dacă criza petrolului devine o problemă pe termen lung.